C F C
1. Lipește-mi, Doamne, sufletul de Tine
F C
mai mult ca floarea veșnică de stânci,
C F C
să uit de ani, de lume și de mine
F G C
privind adânc în ochii Tăi adânci.
Am G F C
R: Lipește-mi, Doamne, sufletul de Tine
Am G F G
din visul meu să nu mă mai deștept,
Am G F C
să simt și slava zărilor senine
F G C
și inima de om ce-Ți bate-n piept.
2. Lipește-mi, Doamne, sufletul de Tine
ca pe-un levit de altarul său divin,
să n-am nici plug în văi, nici holde pline,
ci Tu să-mi fii și pâine-n veci și vin.
3. Lipește-mi, Doamne, sufletul de Tine
ca pe-o ființă smulsă de la greu;
ridică-mă din valea de suspine
și ascunde-mă cu Tine-n Dumnezeu.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu